Un calator in larg desert doar de cer marginit,
Mergand agale,pas cu pas,de un tel sprijinit,
Inaintand increzator cu gandul nelipsit,
Cu zambetul pe buze s-ajunga la sfarsit.
Nori nu se mai arata,doar vulturi il vegheaza,
Si el nu se opreste,incet inainteaza,
Dar zambetul ii piere cand in plina durere
Cade-n genunchi speriat si doar un gest schiteaza;
Lacrimile sa-si stearga din ochii arsi de soare ...
Uscatu-s-au de stralucirea de raze orbitoare.
Nemaiputand sa vada clar,se pune jos privind la cer,
Inchide ochii si adoarme,ferit e el de asprul ger
Caci nu se mai trezeste-n noapte privind in sus,ghicind in stele,
A sa stea de pe cer s-a stins nemaiavand nicio putere.
O noapte trece fugarita de razele de soare,
Omul confuz se mai trezeste privind in departare,
Un peisaj pictat cu rosu si craniul la picioare,
Vulturi veghind asupra lui cu fete-nselatoare.
Inainteaza chinuit de telul ce-l urmeaza,
E doar un suflet bantuit,acum realizeaza.
Sortit pana la infinit desertu-l traverseaza,
O viata are de platit si rau-si returneaza.
Uite chiar nu stiam ce nume sa-i pun.Faza era ca primesti ce oferi :-??.E un fel de schimb echivalent.
